Despre oraşe (Part 1)

Sunt de părere că fiecare oraş are ceva special, un “suflet” care îl individualizează şi trasează un cerc în jurul lui. Un oraş poate de asemenea să te schimbe radical sau mai mult, să scoată la suprafaţa adevărata ta personalitate, “Eul” tău, ca să fim mai poetici. De câteva luni, am intrat în contact cu Clujul. Înainte să vin, îl vizitasem doar de vreo 4-5 ori şi aveam un fel de reţinere. Era diferit, urma să devină noua mea casă... casa departe de casă, de fapt a doua mea casă departe de casă iar pentru mine asta însemna o noua viaţă, noi prieteni, noi locuri şi normal, mult entuziasm! Deşi n-a trecut prea mult timp, m-am acomodat destul de repede, sunt obişnuită cu schimbările şi nu mă deranjează chiar deloc, de fapt... îmi place! Ei bine, partea proastă e că deja oraşul şi-a pus amprenta pe mine, într-un stil cât se poate de neobişnuit. Rezultatul e următorul: e ora 3 a.m şi eu nu reuşesc să adorm, e ca şi cum m-aş fi mutat într-o altă ţară, cu un alt fus orar şi asta mi se întâmplă aproape în fiecare seară. Nu e un oraş agitat, ca să găsesc o explicaţie logică... pur şi simplu nu mă lasă să dorm, nu ştiu dacă mi se întâmplă doar mie sau e ceva specific (ceea ce mă îndoiesc) dar începe să mă enerveze.